Un sacou de calitate

Uite asa il vezi in vitrina. Nou-nout. Etichete peste etichete. Si cu mirosul specific de tesatura nepurtata. In afara de proba propriu-zisa si achizitionarea destul de grabita, te-ai mai uitat si la alte detalii?

Daca ma uit imprejur, la marea majoritate a purtatorilor, inclin sa cred ca nu.

Hai s-o luam de sus in jos si de la stanga la dreapta.

Indiferent de functionalitatea sa, elementul sacou (sport, parte a unui costum business sau de gala) are, de principiu doua tipuri de rever: rever inalt (peak lapel), intalnit ca o completare a costumului la doua randuri, cu exceptiile de rigoare

si care arata pe un purtator in acest fel (aduce, per ansamblu, o nota aristocrata intregului costum).

Varianta paralela este reverul normal (notch lapel)

ce se aseaza mai deschis pe pieptul purtatorului, dand o tenta dinamica intregului ansamblu

Daca ai pieptul foarte larg, sau chiar o conformatie voluminoasa, iti recomand cea de-a doua varianta.

Cele doua revere ar trebui sa se intalneasca intr-o linie cursiva in dreptul primului nasture al sacoului.

Nu uita sa te uiti sub partea de sus a reverului. Ar trebui sa fie cusuta manual cu o intaritura adecvata. Iar intaritura sa nu fie lipita. Daca e lipita, sacoul nu e de cumparat. Dupa 2,3 curatari, reverul va atarna. Garantat.

Valabil si pentru partea frontala a sacoului. Intaritura trebuie sa fie facuta din fire de par de cal sau din fire de par uman. Valabil la cei mai fini croitori. Partea anterioara isi va pastra astfel forma initiala, indiferent de conditiile atmosferice: umiditate, ploaie, ninsoare.

Atentie la butoniera reverului - daca e aplicata si cusuta corect, insotita de o floare, te va scoate din anonimat in mai putin de 30 de secunde. Vei recunoaste un sacou de calitate si dupa faptul ca toate cusaturile butonierei sunt facute manual (punctele de impunsatura ale acului sunt neregulate).

Buzunarele sacoului au diverse forme, raportat la felul acestuia. La cele sport, gasim buzunarele aplicate (patch pockett). Provin din vechile haine de vanatoare englezesti, in care erau indesate la un loc cartusele, brandy-ul si batista.

buzunare cu clapa (flap pockett), regasite la majoritatea costumelor formale. Pot fi doar doua (stanga - dreapta)

sau trei - unul stanga si doua in dreapta.

Ambele variante sunt acceptate si considerate corecte din punct de vedere vestimentar.

In plus, avem buzunare fara clapa (jetted pocket), intarite de cusatura pe toata linia lor, regasite la costumele de gala - smoking, black tie.

Cusatura buzunarelor exterioare este dreapta sau usor inclinata, in functie de model. Le prefer pe cele usor inclinate. Dau o nota aparte sacoului.

Buzunarul de la piept a aparut din cauza doamnelor. Da. Trebuie sa le fi mereu in preajma cand incep sa planga, cu o batista asezata strategic in acest buzunar.

Linia acestui buzunar ar trebui sa fie bine plasata pe cusatura pieptului, din moment ce reprezinta un punct vizual de interes al intregului ansamblu.

Linia laterala a sacoului recomand sa fie usor cambrata pentru a scoate in evidenta siluete sau a estompa mici defecte fizice.

Un croitor iscusit poate pastra linia materialului intacta.

Mansetele sunt si ele de studiat atent. De ce? Pentru ca un sacou calitativ superior nu are nasturi aplicati pe manseta. Ei sunt functionali. Adica se deschid.

Demult de tot, domnii au solicitat acest lucru croitorilor personali pentru a-si putea sufleca manecile hainei atunci cand se spala pe maini. Si asa a si ramas.

Daca tot ai aflat acest lucru, completeaza-l cu informatia secundara: indiferent de numarul nasturilor (3-6), ii vei lasa deschisi doar pe ultimii doi. Si ca sa intram la clasa dandy, atunci cand desfaci ultimii doi nasturi ai sacoului, deschide si nasturele de la camasa. Ai sa vezi priviri admirative negresit.

Apropo de nasturi: un sacou dintre cele adevarate are nasturi de os, iar nu de plastic sau lemn.

Imbinarile materialului pe toata suprafata sacoului sunt puncte de reper: uita-te atent daca materialul se imbina si se continua cursiv in zona umerilor. Daca nu, nu-l cumpara.

Un croitor priceput va sti sa faca in asa fel, incat partea de la piept a sacoului sa para a fi lucrata dintr-o singura bucata.

Intoarce-te cu spatele. Si acum e momentul cand trebuie sa chemi un prieten. Si el sa-ti spuna adevarul. Adica ce te avantajeaza.

Spune-i, in primul rand, sa observe daca in dreptul omoplatilor, materialul face sau nu cute. Sacoul ar trebui sa se aseze perfect in aceasta zona.

Sacourile au o taietura sau doua taieturi la spate (single vent / side vents). Germanii inca poarta sacouri fara taieturi. Nu le recomand.

Cele cu o taietura au facut istorie pana pe la 1970. Mai stau inca in picioare. Dar au un defect: la o aplecare pronuntata releva publicului posteriorul purtatorului. Si nu toti mergem la sala.

Il recomand pe cel cu doua taieturi. Pentru o estetica mai reusita, dar si pentru o libertate de miscare sporita.

Acum intoarce-l pe dos. Uita-te atent la captuseala. Sa fie rayon si nu alt material frate sau verisor cu plasticul. Nu de alta, dar transpiratia va lasa urme adanci in material.

La imbinarea dintre maneca si umar, materialul trebuie sa fie rascroit, iar maneca sa fie captusita si ea pe interior. Camasa trebuie sa alunece pe aceasta captuseala.

Asigura-te de trainicia cusaturii si trage usor de captuseala. Daca se rupe sau scoate sunete ciudate, lasa sacoul pe raft. Pentru altii.

Buzunarul interior are importanta sa. Ne arata, prin forma si cusatura aplicata, daca cel din fata noastra e un sacou de dus acasa sau nu. Sacourile de calitate au lasat, in jurul cusaturii buzunarului interior, nu captuseala, ci insasi materialul compozit al sacoului, ce formeaza un intrand in captuseala.

Cele executate manual, au uneori si buzunare in plus, la cererea clientului.

Dimensiuni, lungime - nu purta un sacou supradimensionat. Arata cel putin rau si e o greseala flagranta. Vei fi depunctat.

Poti incepe cu simple amanunte. De exemplu, lungimea corecta a manecii sacoului. Exact cat sa permita alunecarea camasii doua degete in exterior. Asa.

Principiile spun ca atat cat se zareste din manseta camasii in exteriorul maneci sacoului, atat ar trebui sa fie lasat la vedere din gulerul camasii in partea superioara a sacoului. Se poate masura in spate, deasupra reverului intors.

Pune bratele pe langa corp si prinde partea de jos a sacoului in podul palmei. Ar trebui sa se aseze fix pe mijlocul ei.

Lungimea sacoului in partea din spate ar trebui sa fie exact pana sub fund. Nu mai mult si nu mai putin.

Daca exista surplus de material in fata, in spate sau in partile laterale ale sacoului, du-te repede la croitor sa il ajusteze.

Vino sa vezi ce-a iesit. Eu spun ca de bine.

Da. Altceva.

Si ca sa vedem si de unde am pornit, uita-te la intrarea in corporatie, maine dimineata. Vei vedea asta. Trist.

Exemplificari vizuale ale sacoului bine croit, venite din Paris. Clasic sau sport. Casa Cifonelli.